Plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat miercuri, cu 208 voturi pentru şi 92 împotrivă, înfiinţarea Comisiei parlamentare speciale privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale. Din această comisie face parte și senatorul PSD Dâmbovița, vicepreședinte al Senatului – Adrian Țuțuianu.
Acesta a ținut să facă astăzi câteva mai multe precizări pe subiect:
De mai multe ori, conducerile serviciilor speciale din România s-au exprimat cu privire la necesitatea modificării legislației. Și vă aducă aminte că în prima ședință la care eu eram președinte al Comisiei pentru controlul activității SRI, a avut loc audierea dlui Hellvig și dânsul s-a exprimat despre cadrul normativ că este depășit, învechit.
Toate aceste reglementări au fost adoptate la începutul anilor 90 sau, oricum, cele mai multe înainte de anul 2000, când România nu era membru NATO și UE. (Exemple: Legea 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, Legea 1/1998 privind organizarea și funcționarea SIE, Legea 51/1991 privind securitatea națională a României sau Legea 191/1998 privind organizarea și funcționarea SPP). Deci este evidentă nevoia unei modificări a cadrului normativ.
O a treia subliniere: imprecizia unor texte din aceste reglementări a fost de natură să faciliteze încheierea protocoalelor de colaborare între SRI și diverse alte instituții ale statului român, protocoale care au stat la baza multora dintre abuzurile de care am luat cu toții cunoștință în ultimul timp. De aceea, texte care să răspundă adecvat nevoii de protecție a drepturilor fundamentale ale omului sunt necesare. În egală măsură, sunte necesare texte foarte clare care să asigure interesele de securitate națională.
Vă precizez că, la acest moment, nu există niciun text pentru niciun din aceste reglementări. Este sarcina Comisiei să identifice, mai întâi, care sunt actele normative care necesită modificare și, apoi, să elaboreze acte normative noi cu consultarea tuturor celor implicați în acest proces. Nu exclude nimeni discuțiile cu serviciile specializate pe chestiunile tehnice.
Adrian Țuțuianu a oferit și câteva motive concrete pentru care modificările/actualizările legislative se impun. De exemplu, în legea SRI, SIE, SPP sau STS nu există mandate limitate în timp pentru rămânerea în funcție a directorului (cum avem la primari, consilieri locali, parlamentari, președintele țării). La fel, nu este prevăzută procedura de eliberare din funcție a directorului.
De unde ne putem inspira? Există un Centru de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), care stabilește câteva principii pe care ar trebui să le avem în vedere. De exemplu:
- legislația trebuie să stabilească procesul de numire a directorului agenției de securitate și informații;
- numirea trebuie să fie deschisă analizei în Parlament;
- este de preferat ca Opoziția din Parlament să fie implicată în numirea directorului;
- legislația trebuie să includă măsuri pentru securitatea exercițiului funcției, respectiv faptul că directorul este pasibil de demitere în cazul unor activități ilegale;
- criteriile pentru numire și demitere trebuie să fie clar specificate prin lege;
- este de preferat ca mai mult de o persoană oficială de rang înalt să fie implicată în procesul de numire a directorului unei agenții de informații.
Sunt doar câteva dintre argumentele pentru care legislația în domeniu trebuie modificată. Nu se creează niciun fel de instabilitate, ci aducem cadrul normativ la zi, protejăm interesele de securitate națională ale României și, în același timp, creăm un cadru juridic adecvat pentru protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (…) Va fi o muncă de câteva luni de zile ca să facem toate aceste modificări ce sunt, în opinia mea, absolut necesare.
Onoare muncii!
Comentarii recente