Deputatul AUR Valeriu Munteanu atrage atenția că, în timp ce peste 110.000 de dosare de redobândire a cetățeniei române așteaptă soluționarea la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, cu o durată medie de aproape patru ani, 14 parlamentari PSD au inițiat un proiect de lege care ar urma să elimine dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a solicita cetățenia în nume propriu, măsură care ar afecta în special românii din Basarabia.
„Peste 110.000 de dosare de redobândire a cetățeniei române se află în lucru la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), durata medie de soluționare a unei cereri este de aproape patru ani, iar numai 25 de angajați sunt implicați direct în analizarea dosarelor întemeiate pe articolul 11 din Legea cetățeniei române. În același timp, 14 parlamentari PSD, partid aflat la guvernare, au inițiat un proiect de lege care propune eliminarea dreptului descendenților foștilor cetățeni români de a solicita în nume propriu redobândirea cetățeniei române.
Aceste date rezultă din răspunsul oficial transmis deputatului AUR Valeriu Munteanu, de Ministerul Justiției, prin Autoritatea Națională pentru Cetățenie, la întrebarea parlamentară nr. 6271A din 15 septembrie 2026, privind situația dosarelor nesoluționate.
Aproape 60.000 de solicitanți cu cetățenie a Republicii Moldova așteaptă soluționarea dosarelor
Potrivit informațiilor oficiale comunicate de ANC, la 31 august 2026 se aflau în lucru 110.054 de dosare de redobândire a cetățeniei române, depuse în temeiul articolului 11 din Legea nr. 21/1991. Dintre acestea, 59.437 de dosare aparțin unor solicitanți cu cetățenie a Republicii Moldova, 30.174 unor solicitanți cu cetățenie ucraineană și 20.443 unor solicitanți cu alte cetățenii. Datele arată că restanțele administrative s-au acumulat pe parcursul mai multor ani. Astfel, dintre dosarele nesoluționate, 1.392 au fost depuse în 2020, 4.938 în 2021, 7.722 în 2022, 21.990 în 2023, 44.650 în 2024 și 18.203 în 2025. Alte 6.456 de dosare au fost înregistrate în primele opt luni ale anului 2026. Aceste categorii însumează 105.351 de dosare, diferența până la totalul de 110.054 reprezentând dosare din alte perioade.
Durata medie de soluționare a unui dosar a ajuns la 1.369,87 zile, adică aproximativ trei ani și nouă luni, potrivit calculelor efectuate de ANC asupra a 115.092 de dosare analizate. În același timp, instituția recunoaște că, din cele 122 de posturi prevăzute în organigramă, dintre care 103 ocupate efectiv, numai 25 de angajați sunt implicați direct în analizarea și soluționarea cererilor întemeiate pe articolul 11.
„Aceste cifre oficiale arată dimensiunea unei probleme care afectează zeci de mii de români din Basarabia. Oamenii depun dosare, prezintă documentele solicitate și așteaptă ani întregi un răspuns din partea statului român. Aproape 60.000 de solicitanți cu cetățenie a Republicii Moldova se află în această situație. Pentru ei, cetățenia română reprezintă o legătură istorică și juridică profundă cu România, întreruptă prin forță în urma ocupației sovietice”, a declarat deputatul Valeriu Munteanu.
Peste 63.000 de dosare soluționate în 20 de luni. ANC confirmă și 3.018 cazuri de documente false. În perioada 1 ianuarie 2025 – 31 august 2026, ANC a soluționat 63.224 de dosare, dintre care 33.860 au primit soluții pozitive, 17.499 soluții negative, 97 au fost clasate, iar 11.768 au primit un nou termen de soluționare. Separat, instituția precizează că, între 1 iunie 2025 și 31 august 2026, au fost soluționate 43.282 de dosare.
ANC explică întârzierile inclusiv prin verificările suplimentare ale documentelor și prin solicitările de confirmare a autenticității actelor de stare civilă. În acest context, instituția comunică existența a 3.018 cazuri în care autoritățile emitente au confirmat caracterul fals al documentelor prezentate. Totodată, ANC arată că, în 2025 și în primele opt luni ale anului 2026, au fost înregistrate 23.980 de cereri noi care nu au fost formulate în temeiul articolului 11.
Autoritatea afirmă că a introdus măsuri de digitalizare, a intensificat cooperarea cu instituțiile din Republica Moldova și Ucraina și a reorganizat procedurile interne. Cu toate acestea, termenul estimat de ANC pentru reducerea duratei de soluționare a cererilor la un nivel considerat rezonabil este de doi ani.
„Combaterea fraudelor este absolut necesară. Cele 3.018 cazuri de documente false confirmate de autorități demonstrează că verificările trebuie să fie riguroase, iar persoanele implicate în asemenea practici trebuie să răspundă potrivit legii. Dar existența fraudelor nu poate justifica restrângerea generală a drepturilor descendenților foștilor cetățeni români. Soluția este consolidarea instituțiilor, verificarea eficientă a documentelor și sancționarea celor vinovați, nu eliminarea unor categorii întregi de beneficiari ai reparației istorice”, a subliniat Valeriu Munteanu.
Inițiativa parlamentarilor PSD pune sub semnul întrebării caracterul reparator al Legii cetățeniei române În timp ce autoritățile române recunosc dificultățile administrative și durata excesivă a procedurilor, 14 parlamentari PSD au inițiat proiectul legislativ B509/2026, înregistrat ulterior la Senat cu numărul L607/2026, care propune modificarea articolelor 10 și 11 din Legea cetățeniei române.
În forma propusă, mecanismul special de redobândire ar urma să fie păstrat pentru persoanele care au deținut efectiv cetățenia română și au pierdut-o, fiind eliminată posibilitatea descendenților acestora de a solicita cetățenia în nume propriu, în baza legăturii de filiație. O asemenea modificare ar afecta în mod deosebit românii din Basarabia și din teritoriile istorice românești aflate astăzi în componența Ucrainei.
„Cetățenia română a fost pierdută de românii din Basarabia în urma ocupației sovietice din 1940, reconfirmată în 1944. Această pierdere a produs consecințe asupra mai multor generații. Copiii, nepoții și strănepoții celor deposedați de cetățenie au fost lipsiți de posibilitatea de a dobândi prin naștere cetățenia pe care, în alte împrejurări istorice, ar fi putut să o moștenească.
După 1989, România a instituit un mecanism juridic de reparare a acestei nedreptăți istorice. Limitarea acestuia exclusiv la persoanele care au deținut efectiv cetățenia română ar însemna, după mai bine de opt decenii, golirea sa de conținut. Foarte puțini dintre foștii cetățeni români de dinaintea ocupației sovietice mai sunt astăzi în viață.
Statul român nu poate recunoaște caracterul abuziv al pierderii cetățeniei și, în același timp, să ignore consecințele juridice ale acestei nedreptăți asupra generațiilor următoare. O asemenea abordare ar risca să transforme efectele ocupației sovietice într-o realitate juridică definitivă”, a declarat deputatul AUR.
Valeriu Munteanu atrage atenția și asupra lipsei unor dispoziții tranzitorii clare în proiectul legislativ, în condițiile în care peste 110.000 de dosare se află deja în lucru. Această omisiune generează incertitudine cu privire la situația persoanelor care au depus cereri în baza legislației actuale și care așteaptă soluționarea lor. La 3 noiembrie 2026, Comisia pentru românii de pretutindeni a Senatului a acordat aviz negativ proiectului L607/2026.
Valeriu Munteanu solicită retragerea proiectului și accelerarea soluționării dosarelor: „Consider că România are obligația morală și istorică de a păstra mecanismul de redobândire a cetățeniei pentru descendenții celor care au pierdut-o fără voia lor. Este necesară o distincție clară între acordarea obișnuită a cetățeniei unor cetățeni străini și repararea consecințelor juridice ale unei ocupații străine.
Solicit conducerii PSD să clarifice dacă susține inițiativa parlamentarilor săi și să dispună demersurile politice necesare pentru retragerea acesteia. Totodată, solicit Guvernului României să prezinte un calendar concret de reducere a restanțelor, de suplimentare a personalului implicat în analiza dosarelor și de eficientizare a verificărilor.
Românii din Basarabia trebuie să primească din partea statului român un mesaj de respect, continuitate și responsabilitate. România are datoria să repare consecințele nedreptăților istorice, nu să le consacre definitiv prin lege. Frontierele impuse prin forță au despărțit teritorii și familii, dar nu au anulat identitatea și continuitatea noastră românească”, a conchis deputatul Valeriu Munteanu.
Comentarii recente