Fostul deputat PDL de Târgoviște, Gheorghe Albu: Chiar am față de prost? >> Interviu despre acuzațiile finanțărilor PDL

SANYO DIGITAL CAMERA

Pomenit și răs-pomenit în denunțurile celor implicați în scandalul Microsoft drept personajul prin mâinile căruia se filtrau banii (și ăia albi, și ăia negri) pentru campaniile PDL, fostul deputat de Dâmbovița (colegiul Târgoviște), Gheorghe Albu, vorbește într-un interviu acordat stiripesurse.ro despre problemele pe care foștii săi colegi i le-au aruncat în cârcă. Omul se apără și dă explicații despre cum se finanțează campaniile electorale. Carevasăzică:

R: Zilele astea ați devenit un soi de vedetă pe la DNA. Udrea, Cocoș, Sandu zic că v-au trecut multe sacoșe de bani prin mână.

G.A. Toată lumea a făcut caz că Albu știe de banii ăia, de banii ceilalți. Nu s-a dovedit nimic! M-au asimilat cu trezorierul, dar eu am fost trezorier doar în 2004, la campania lui Traian Băsescu (…) La PDL există o regulă: cine vrea să dea bani se duce la casierie, asta este regula generală. Nu se pune mâna pe bani, nici nu se pune problema de așa ceva.

R. Păi și atunci, de ce se duc oamenii ăștia pe la DNA și zic că au dat bani la partid?

G.A. Ca să scape. Fiecare dintre ei au familie, au copii, nu știu ce e în mintea fiecăruia. E posibil să fi dat bani, e posibil să fi făcut ceva, dar eu răspund strict de ce sunt acuzat și vă spun că eu n-am luat bani. Eu nici nu știam ce bani intră la casierie, ce intra, era bun intrat. Să vină să demonstreze cu acte, fapte nu vorbe.

Mulți spun acum că au furat pentru că așa le-a zis Partidul. Declarația asta este halucinantă. Păi cine este, domnule, partidul ăsta? Care partid? L-a pus partidul să fure. Are cineva vreo dovadă pe acte, demonstrabilă că a furat la ordinul partidului?

R. Ce dovadă să aibă, că ei zic că au mers cu punga de un leu?

Care sacoșă, există vreo sacoșă? Orice om care este acolo poate să spună orice ca să scape. Mai e o problemă, așa cum spunea și Blaga: ce legătură are orice fel de finanțare posibilă, probabilă, ce legătură are cu Microsoft? De unde până unde partidul să știe de Microsoft? De unde să știm noi de Microsoft? Poate au ajuns banii ăia în alte afaceri, dar la partid n-au ajuns, nu avea cum.

Gabriel Sandu spune că eram trezorier, că făceam, că dregeam. Păi nu eram, domnule, niciun trezorier. Contractele sunt semnate de mandatarul financiar, ștampilate, plățile sunt semnate de ei, până și gălețile pe care spune că trebuia să le luăm sunt facturate, sunt plătite din fondurile partidului. Nu mă hazardez acum să spun că voi da pe cineva în judecată, dar dacă voi fi chemat pentru explicații voi răspunde strict la acuzațiile care mi se aduc.

R. Cum păcatele mele, că ne mai uităm și noi pe stradă. E diferență între ceea ce apare în conturile partidului și ceea ce vedem pe stradă. Numai o meșă care apare în campanie costă bani grei.

G.A. Cel mai puțin costă, într-o campanie electorală, meșele și afișele, mai ales că se fac la nivel central, la cantități foarte mari. A spus-o toată lumea că într-o campanie electorală mai există și anumite facilități. Acum n-o să trec inclusiv mâncarea și apa pe care am cumpărat-o pentru cei care lipesc afișele. De multe ori am cumpărat-o din banii mei personali și atâtea ai pe cap într-o campanie că numai de sanvișuri nu mai ai timp.

Vă spun cum era pe vremea mea. Mai veneau oameni de afaceri și voiau să contribuie la campanie. Îi trimiteam să ducă banii la casierie, dar nu voiau. Ziceau că dau bani la noi și apar în Monitorul Oficial și dacă noi nu câștigăm îi văd ceilalți. În momentul ăla ne strângeam mâinile și le spuneam la revedere. Mai existau oameni care îți mai puneau la dizpoziție o sală, un loc, dar pe bani nu se punea mâna, era regulă de aur.

R. Lămuriți-ne cum e cu catastiful cu bani albi, cu bani negri? Cum le țineați evidența?

G.A. Domnule, chiar am față de prost? Cum vă imaginați că eu arătam cuiva un carnețel cu bani negri. Unu la mână că nu aveam așa ceva, dar și dacă aș fi avut vreodată, chiar eram prost să arăt cuiva acel carnețel. E la mintea cocoșului și asta poate pricepe oricine. Nu eram nebun să țin vreo astfel de contabilitate paralelă, că nu era cazul. Nu existau bani dați cu sacoșa! Iar catastiful cu bani albi, ce interes aveam să-l țin? Banii ăia erau în casierie, toți. De ce să mă fi complicat?

Sursa: stiripesurse.ro

Comentarii

comentarii

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.