Ministrul Adrian Țuțuianu, lămuriri pe larg despre PNDL II (finanțare, selecția proiectelor, criterii de alocare pe județe)

adrian tutuianu 4

Președintele PSD Dâmbovița, senatorul și ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, a susținut sâmbătă, la Târgoviște, o conferință de presă al cărei principal subiect l-a constituit Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) – etapa a II-a de finanțare. Intervenția ministrului a venit după ce, în urmă cu 3 zile, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea prin PNDL în perioada 2017 – 2020.

Pentru comentariile apărute ulterior sau analizele mai mult sau mai puțin documentate, Adrian Țuțuianu a dorit să aducă date și argumente care să completeze cele mai multe neclarități. Declarațiile ministrului:

Finanțare fără precedent pentru comunitățile locale

Partidul Social Democrat a propus în campania electorală un program de dezvoltare a satului românesc, care a fost extins spre orașele mici și mijlocii și ne-am ținut de cuvânt. Suntem astăzi în situația în care avem un PNDL I, care înseamnă lucrări preluate până la nivelul anului 2016, inclusiv, și un PNDL II, care înseamnă 10 servicii esențiale pentru fiecare localitate din România. Și mă refer în special la drum, apă, canal, școală, grădiniță, dispensar medical, cămin cultural, autosanitare pentru transportul bolnavilor.

PNDL II pune în aplicare aproape toate aceste proiecte și am făcut o alocare fără precedent: 30 miliarde lei angajate până în anul 2020, ceea ce înseamnă că avem o proiecție clară a ceea ce avem de făcut în zona de investiții pe următorii 4 ani. Este un lucru de noutate absolută pentru o Românie care an de an își schimba prioritățile și venea cu altele și aveam zeci de șantiere începute și abandonate.

Au fost depuse pe PNDL II 13.096 de proiecte cu o valoare totală de 67,4 miliarde lei. Au fost selectate științific, pe baza unor criterii obiective, 6.851 de proiecte cu o valoare totală de 29,9 miliarde lei. Proiectele au fost depuse de autoritățile locale și repartiția fondurilor pe categorii de activități este următoarea:

  • 9 miliarde lei pentru rețele de alimentare cu apă și canalizare. Realizarea acestor rețele a fost obiectiv prioritar, având în vedere obligațiile de conformare pe care le are România, potrivit Tratatului de aderare.
  • 16 miliarde lei pentru drumuri și poduri (drumuri județene, comunale și orășenești). Este cea mai mare alocare pentru infrastructura rutieră făcută vreodată în România după 1990.
  • 4 miliarde lei pentru unități de învățământ – creșe, grădinițe, școli și colegii.
  • 1 miliard lei pentru unități medicale. Este prima dată când un guvern se gândește serios la rețeaua de dispensare medicale din comunele României, care necesită lucrări masive de investiții.

Cum s-a făcut repartiția sumelor?

Pe aceste criterii, puteți vedea unde stă și Dâmbovița, pentru că am văzut foarte multe comentarii, cine-i primul, cine-i al doilea, cine-i al treilea. Dacă faceți un calcul pe aceste criterii, veți vedea că Dâmbovița, cu siguranță, este în primele 5 județe, pe de o parte, pentru că am scris proiecte pe acele domenii prioritare, iar pe de altă parte, pentru că am avut un număr mare de proiecte, ceea ce înseamnă că primarii, în cvasitotalitatea lor, au înțeles care sunt lucrurile pe care trebuie să le abordeze. Criteriile sunt următoarele:

  • numărul de localități din județ;
  • populația județului;
  • suprafața județului;
  • impozitul pe venit încasat pe județ.

Cum s-a procedat, de unii au mai mult și unii mai puțin?

  • Pasul 1: alocare integrală pentru creșe și grădinițe, școli fără autorizație ISU sau autorizație de funcționare. Deci, tot ce a fost unitate de tipul ăsta în România, indiferent de partide, de județ, de înălțimea sau greutatea primarului, a fost finanțată.
  • Pasul 2: alocarea pentru drumuri și poduri județene a 35% din diferența rămasă după pasul 1.
  • Pasul 3: alocarea pentru alimentare cu apă și canalizare, până la 50% din diferența rămasă după pasul 2.
  • Pasul 4: diferența rămasă după pasul 3, în următoarea ordine: dispensare rurale, spitale orășenești și județene, poduri și podețe comunale, drumuri comunale și orășenești, alte obiective.

Nu există repartiții pe criterii politice și cine mai face comentarii de tipul ăsta fie nu știe nimic și vorbește din auzite, fie are o abordare politicianistă care este contrazisă flagrant de realitate.

Concluzii

S-a tot afirmat despre acest guvern că nu urmărește investițiile și că a vrut doar să taie impozite și taxe și să dea salarii. PNDL II este un exemplu de investiții multianuale, care vor genera dezvoltare pentru economia națională, vor genera locuri de muncă și, într-un final, înseamnă mai multe taxe și impozite prin lărgirea bazei de impozitare și prin alocarea de resurse care să permită firmelor să aibă o cifră de afaceri mai mare – o soluție pentru a pune în aplicare programul de guvernare.

Comentarii

comentarii

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.